RAPOARTE DE SECURITATE
ȘI STUDII DE RISC
a. Studii de evaluare a riscurilor naturale şi tehnologice
Riscurile naturale şi tehnologice afectează dezvoltarea economică şi socială a regiunilor expuse. Ele au efecte distructive atât asupra mediului înconjurător, cât şi asupra economiei sau siguranţei vieţii.
În general sunt imposibil de prevenit, iar în ultimii ani frecvenţa manifestării lor a crescut semnificativ. Chiar dacă în prezent, majoritatea resurselor se concentrează pe acţiunile de răspuns şi refacere în urma producerii unui dezastru, pentru majoritatea comunităţilor, prevenirea şi reducerea consecinţelor este mult mai importantă.
Complexitatea amplasamentelor industriale, varietatea substanţelor utilizate şi a proceselor tehnologice determină necesitatea folosirii mai multor metode şi tehnici de identificare şi evaluare a hazardelor şi a riscurilor.
Astfel evaluarea riscului este un studiu complex, care se bazează pe o serie de metode de analize calitative şi cantitative, prin care se estimează probabilitatea şi gravitatea accidentelor tehnologice şi se stabileşte necesitatea măsurilor de prevenire a accidentelor.
Studiile de evaluare a riscurilor naturale şi tehnologice la care este expusă populaţia devin o necesitate. Aceste studii servesc la identificarea acelor puncte critice şi permit găsirea unor soluţii eficiente pentru reducerea riscurilor acolo unde acest lucru este necesar.
b. Rapoarte de securitate
Raportul de securitate se elaborează de către persoane fizice sau juridice abilitate potrivit legii. Conform prevederilor Legii nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorul unui amplasament de nivel superior are obligaţia de a întocmi un raport de securitate cu scopul:
1) de a demonstra că au fost puse în practică o PPAM şi un sistem de management al securităţii pentru punerea în aplicare a acesteia;
2) de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major şi scenarii posibile de accidente majore şi că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de accidente şi pentru a se limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului;
3) de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea şi fiabilitatea, adecvate în proiectarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea oricărei instalaţii, zone de depozitare, echipamente şi infrastructura aferente exploatării, care sunt legate de pericolele de accident major în interiorul amplasamentului;
4) de a demonstra că planurile de urgenţă internă au fost elaborate şi de a furniza informaţii care să permită întocmirea planului de urgenţă externă;
5) de a furniza suficiente informaţii autorităţilor competente şi autorităţilor administraţiei publice responsabile cu amenajarea teritoriului şi cu urbanismul, pentru a permite luarea de decizii cu privire la localizarea sau dezvoltarea de noi activităţi în jurul amplasamentelor existente.
c. Politici de prevenire a accidentelor majore
Conform prevederilor Legii nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, Politica sa de prevenire a accidentelor majore (PPAM) trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Aceasta cuprinde obiectivele globale şi principiile de acţiune ale operatorului, rolul şi responsabilitatea gestionării, precum şi angajamentul privind îmbunătăţirea continuă a controlului pericolelor de accident major şi trebuie să fie elaborată astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie şi să fie proporţională cu pericolele de accident major.
Conţinutul-cadru al documentului care prezintă PPAM este prezentat în anexa nr. 2 a Legii nr. 59 / 2016.
d. Planuri de urgență internă
Planurile de urgenţă internă se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase. Sunt elaborate pe baza informaţiilor cuprinse în raportul de securitate.
Elaborarea planurilor de urgenţă internă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase se realizează conform Legii nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase și Ordinului 156 din 11 decembrie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă internă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.
Principalele tipuri de accidente care necesită elaborarea planurilor de urgenţă internă sunt:
– emisii de substanţe periculoase;
– accidente chimice majore;
– incendii;
– explozii.
Se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective – sursa de risc chimic, incendiu, explozii şi poluări.
e. Hărți de risc
Obiectivul general al metodologiei pentru stabilirea distanţelor adecvate faţă de sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase în activităţile de amenajare a teritoriului şi urbanism, îl reprezintă asigurarea cadrului necesar pentru prevenirea şi limitarea consecinţelor accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase asupra populaţiei, mediului natural şi construit prin stabilirea, respectiv menţinerea unor distanţe adecvate în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism între zonele funcţionale, ariile protejate, construcţiile existente sau cele viitoare şi sursele potenţiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016.